Săptămâna 1

Weimar & Erfurt

 Schiller şi Goethe, Herder şi Wieland, Nietzsche, Fürnberg, Liszt, Bach, Cornelius, Gropius, Feininger, Klee, Itten … Nume mari care provin din Weimar, o bijuterie a istoriei spirituale germane şi europene. Clasicismul din Weimar dar şi şcoala de artă Bauhaus au rămas până astăzi simboluri memorabile ale culturii, care se manifestă în Weimar armonios şi aproape debordant. Intrand in micul orasel din estul Germaniei, istoria ingemanata cu arta clasicismului te acapareaza, facandu-te sa te bucuri de fiecare clipa petrecuta in templul culturii. Orasul istoric Erfurt este o alta dovada vie a faptului ca monumentele sunt nemuritoare, impunand prin maretie si grandoare. Pe jumatate din lemn si restaurate cu grija, in acest oras se pot regasi cele mai bine conservate case. Catedrala Sfanta Maria si Biserica Sfantul Severus vegheaza atent asupra centrului vechi in care diferite stiluri arhitecturale se imbina armonios.  Cu siguranta, insa, cea mai impresionanta atractie turistica a fost podul Kramer, ce adapostea 32 de case.   In ceea ce ma priveste, ambele orase m-au impresionat prin complexitatea stilurilor arhitecturale ale cladirilor si, bineinteles, prin aerul in care istoria se ingemaneaza cu cultura si arta.

Neagu Ana_Maria, clasa a IXD

Erfurt

Erfurt este capitala landului Turingia, Germania cu o populatie de 202 590 (30.6. 2005), 269,17 km2. El împreunã cu Jena si Gera face parte dintre cele mai mari orase din Turingia. În Erfurt se aflã o universitate întemeiatã în 1392 care l-a avut student pe Martin Luther, o scoalã superioarã tehnicã si un episcopat catolic. Orasul este pentru prima oarã amintit în anul 742. Personalitatile marcante din Erfurt au fost Wolf Schneider, autor si jurnalist si Martin Luther, ca student.  Martin Luther a fost pastor si doctor in teologie, protestant ale carui reforme au dus la nasterea Bisericii Evanghelice-Luterane.

Floristean George, clasa a X-a B

Citadela Petersberg – ERFURT

Fortificatiile au jucat un rol important in timpul istoriei Erfurtului. Cu toate acestea, zidul orasului a fost distrus in 1873. Mai importante sunt cele doua cetati timpurii-moderne ale Erfurtului, care au ramas mai mult sau mai putin originale pana in prezent. Cetatea Petersberg este una dintre cele mai mari cetati timpurii-moderne, inca existente in Europa si acopera intreaga parte de nord-vest din centrul orasului. A fost construit dupa anul 1665 pe dealul Petersberg si sub uz militar pana in 1963. Din anul 1990 este in renovare, dar in unele parti nu a fost finalizata lucrarea inca. Aceasta este, de fapt, un oras cetate în stil baroc, extensiv, pastrat in Europa Centrala, construit pe locul unei foste manastiri benedictine. In opinia mea, atunci cand treci de portile cetatii, merita sa viztezi intreaga sa infrastructura pentru a intelege cat de bine gandite erau aceste constructii in niste vremuri de mult apuse.

Alexandru Oprea, clasa a X-a D

Lagărul Buchenwald

Buchenwald a fost un lagăr de concentrare nazist înființat într-o zonă muntoasă de lângă orașul Weimar. Acesta, spre deosebire de arhicunoscutul lagăr de la Auschwitz, nu a fost unul făcut special pentru uciderea persoanelor, toți cei care au murit acolo au murit din cauza condițiilor insuportabile de viață. Atmosfera în toate acele camere era specifică unui loc al morții, cei intrați nu vor ieși niciodată. Iar vremea din acea zi a fost una ce ne-a făcut să înțelegem mai bine sentimentul, era foarte frig și vântul bătea puternic din toate direcțiile, iar atunci când ajungeam în interior ne speriam de ceea ce au îndurat cei aflați aici. Camerele erau extrem de mici și închise cu uși masive din fier, la capătul coridorului de celule era camera paznicului, unde stăteau uneori și cei ce urmau să fie executați, ei neștiind de ce li se pregătea.
O imagine tristă era la crematoriu, acolo deși camera era una mare, atmosfera era și mai încărcată și semnele sfârșitului erau mai evidente, nu mi-as putea imagina acea camere plină cu corpuri neînsuflețite.
Un lucru ce m-a impresionat în mod deosebit era faptul că piatra memorială, pe care erau scrise naționalitățile tuturor celor ce au murit acolo, era caldă, probabil un semn că cei morți acolo acum sunt în rai.

Petrescu Razvan, clasa a X-a B

Spinnerei

De le bumbac la cultura. Acestea sunt cuvintele care imi vin in minte odata cu retrairea momentelor petrecute la galeriile de arta Spinnerei. Vad aceste galerii ca dovada vie a faptului ca orice lucru poate fi refacut, ca orice element poate fi transformat in arta. Dat fiind ca sunt extreme de pasionata de latura artistica, incursiunea in trecut m-a impresionat. Odinioara o fabrica cu aerul specific celui de-al treilea Reicht, Spinnerei a fost proiectata prin prisma imaginatiei intr-un loc unde arta, cultura si inspiratia se regasesc nemijlocit in galeriile de arta si studiourile pictorilor adapostite de fosta fabrica. Odata cu caderea zidului Berlinului, cea mai mare fabrica din intreaga Europa a fost cucerita de viata, creativitate, si  “slujirea”  artei.

Neagu Ana_Maria, clasa a IXD

Baumwoll Spinnerei 

Spinnerei este o veche fabrica de bumbac care se afla in Leipzig, Germania. Aceasta a fost deschisa in anul 1884 si a fost cea mai mare fabrica de bumbac din Europa timp de un sfert de secol. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, fabrica a scapat de bombardamente deoarece pe acoperisul acesteia cresteau plante care au facut-o practic invizibila pentru pilotii inamici.
In prezent, Spinnerei este gazda a 10 galerii de arta, un cinematograf si a aproximativ 100 de artisti. In timpul vizitei am avut placerea de a vedea o galerie de arta abstracta, cinematograful si atelierele a cativa artisti cunoscuti.

Ducu Andrei, clasa a X-a A

Spinnerei

Primul dintre locurile vizitate in aceast internship a fost galeria de arta moderna, din Leipzig, Spinnerei. Intrarea se face printr-o incapere mare, apoi ghidul ne-a condus mai departe pentru a afla mai multe despre istoria vechii fabrici de bumbac care gazduieste acum muzeul.
Dupa aceea am mers la o mica expozitie de arta moderna, insa trebuie sa recunosc ca nu tot ceea ce se afla acolo ar putea fi numit arta, chiar si moderna. Am continuat turul cu o vizita la locul de munca al unor pictori si sculptori, unde am putut vedea de-adevaratelea cum lucreaza un tanar artist in zilele noastre. Turul s-a incheiat printr-o vizita la atelierul unui artist in portelan. Acesta avea o tehnica foarte interesanta, folosind hartie de ziar pentru fixarea portelanului in pozitia dorita. As putea spune ca aceasta vizita la galeriile Spinnerei au fost minunata, astfel invatand multe lucruri noi si utile despre arta moderna.

Latcan Eduard, clasa a X-a C

Dresda

Dresda (în germanã Dresden) este un oras din Germania, capitala landului federal Saxonia (Sachsen), cu o populatie de circa 500.000 de locuitori. Orasul a fost supus la bombardamente de aviatie extreme în 1945 când o mare parte a civililor a fost ucisã de cãtre aviatia anglo-americanã, RAF si USAF . Se apreciazã cã au murit de 3 ori mai multi civili decât la Hiroshima.
In secolul XIX s-au intalnit aici pictori, sculptori, autori si muzicieni, reprezentativi pentru inceputurile romantismului. Dresda a fost un oras inovator din punct de vedere economic si unul dintre cele mai bogate orase din Germania.
Atmosfera speciala din oras (caracterizata prin contradictia aparenta dintre stilul de viata visator, aproape conventional al unei resedintei regale si centrul cultural cosmopolitan) a atras si inspirat nenumarati poeti si pasionati de literatura din intraga lume. La sfarsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX Dresda a devenit unul din centrele literaturii germane, in special al miscarii romantice.
FRAUENKIRCHE -este o bisericã evanghelicã-luteranã, clãditã în stil baroc, situatã în piata Neumarkt din Dresda. Edificiul ilustreazã în mod exemplar stilul baroc din Europa. Biserica a fost ridicatã între anii 1726 – 1743, în perioada în care Dresda era resedinta principelui elector de Saxonia.
În Republica Democratã Germanã biserica a fost lãsatã în stare de ruinã, servind ca monument de amintire a rãzboiului. A fost reclãditã de-abia dupã reunificarea Germaniei, pe baza unor schite si fotografii vechi, între anii 1994-2005. La reclãdirea bisericii au contribuit financiar si donatori din Marea Britanie.
Pietrele din imensul morman de moloz de 22.000 m3 au fost sortate cu grijã, astfel cã au putut fi refolosite 44% din pietrele originale, care au fost identificate bucatã cu bucatã si depozitate în incinta santierului.
Reconstructia bisericii a costat peste 180 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor provenind din donatii.

 Floristean George, clasa a X-a B

Dresda

Unul dintre primele orase pe care le-am vizitat dupa ce am ajuns in Leipzig a fost  Dresda, unul dintre cele mai frumoase si mai mari orase din Estul Germaniei. Aici am vizitat fabrica Volswagen, unde se asambla modelul Phaeton, clasa de lux a Volswagenului, dar si o renumita biserica pentru turnul ei de unde poti vedea o panorama a orasului.
La fabrica Wolsvagen am putut vedea mai multe modele si le-am putut studia de aproape, ne-am urcat in acestea, iar dupa aceea un ghid ne-a plimbat prin toata fabrica si ne-a explicat cum se fabrica o masina si cum fiecare zona este repartizata. A fost o experienta foarte frumoasa mai ales ca am putut vedea cum functioneza motoarele si am putut admira mai multe modele rare in lume.
La biserica in stil gotic am putut urca intr-un turn, pe niste scari foarte mici in total 256 de scari unde am putut vedea panorama orasului. Orasul a fost foarte frumos si foarte bine structurat, avand privelisti frumoase si foarte multe locuri de vizitat.
In concluzie pot spune ca acest oras mi-a placut foarte mult si m-as intoarce oricand.

Mihai Alexandru, clasa a IX-a C

Fabrica Volkswagen din Dresda a fost in opinia mea unul dintre cele mai interesante obiective pe care am avut sansa sa le vizitam in timpul stagiului deoarece s-a remarcat printre celelalte prin unicitate. Am avut ocazia sa cunoastem stagiile prin care un automobil trece in timpul fabricatiei, cat si informatii despre istoria firmei . Am fost placut surprinsa si as mai vizita oricand cu placere fabrica din nou si de asemenea consider ca nu ar trebui sa existe nici o ezitare la o asemenea sansa.

Radu Flavia, clasa a X-a C

Aeroportul Leipzig/Halle

Într-una din zilele în care nu aveam activități la Robotron am mers să vizitam aeroportul orașelor Leipzig și Halle, dar aeroportul este totuși mai apropiat de Leipzig.  Holul principal avea o arhitectură cu adevărat interesantă. Mulți dintre noi am mai fost într-un aeroport dar după părerea mea e o altă experiență în momentul când cineva explică ceea ce vedem și cum funcționează tot. Ne-a fost prezentată stația de pompieri de acolo și am văzut cât de pregătiți sunt aceștia să intervină în caz că ceva nu merge bine și este declanșat un incendiu prin apropiere.
Turul pistei cu autobuzul a fost de asemenea ceva interesant pentru că am avut și ocazia să vedem decolarea unui avion, și pregătirea a încă două pentru asta. Eu personal nu îmi imaginam că e nevoie de atâta muncă pentru decolarea unui avion mic.
Totodată am văzut și sistemul de verificare a bagajelor, din păcate fiind o zi de week-end nu am avut ocazia să vedem prea multă activitate în acea zonă.
A fost o experiență interesantă să vedem un aeroport în calitate de vizitatori și nu de pasageri.

Petrescu Razvan, clasa a X-a B

Aeroportul din Leipzig

Am apreciat in mod deosebit turul cu ghid de la aeroportul din Leipzig care mi-a oferit o introspectie a trecutului, prezentului si viitorului aeroportului. Consider ca am avut parte de informatii competente asupra vietii de zi cu zi de la aeroport, care mi-au permis o buna intelegere a ceea ce se intampla de fapt in spatele scenei. Faptul ca am avut ocazia de a vizita si sediul pompierilor a fost de asemenea, un beneficiu pentru noi. Cel mai mult mi-a placut sa privesc cum erau avioanele puse in pozitii si pregatite pentru decolare. Am invatat nu doar despre istoria aeroportului, dar si despre meseria fiecarui membru al personalului. Experienta de la sediul pompierilor a reprezentat poate cea mai interesanta activitate, orarul unui pompier fiind diferit fata de orice altceva si original, alaturi de responsabilitatile acestora.

Bobica Carla, clasa a X-a D